Factbox: Românii din jurul graniţelor care serbează Crăciunul pe 7 ianuarie

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Factbox: Românii din jurul graniţelor care serbează Crăciunul pe 7 ianuarie

[2022-01-05]

de Ştefana Totorcea

În timp ce în ţară sărbătorim Boboteaza, cea mai mare parte a românilor din jurul graniţelor se pregăteşte să celebreze vineri Crăciunul după calendarul nerevizuit. Dar cine şi unde sunt aceşti români?
Aceştia se împart în două categorii:
români din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac şi Cernăuţi (în Ucraina de azi);
români care nu au făcut niciodată parte din statul român, dar vorbesc limba română şi s-au format ca neam la confluenţa dintre civilizaţia romană în expansiune şi, respectiv cea locală – dacică şi tracică: românii („vlahii”) din Transcarpatia (Maramureşul istoric); românii („vlahii”) din Valea Timocului (în Serbia şi Bulgaria); românii din Voivodina; aromânii răspândiţi în Balcani.
Au fost cândva România: Basarabia şi Bucovina de Nord
Românii basarabeni şi nord-bucovineni care au făcut parte – cu intermitenţe – dintr-un stat al românilor de-a lungul istoriei trăiesc azi în două ţări: Republica Moldova şi Ucraina (Basarabia de sud est – Bugeac, la malul Mării Negre şi Bucovina de Nord, cu Regiunea Cernăuţi).
În aceste teritorii trăiesc aproximativ 3,2 milioane de români: 2,7 în Republica Moldova şi aproximativ 500.000 în Bucovina de Nord şi Bugeac.
Acum, ei sunt împărţiţi în două jurisdicţii, una care ţine de Patriarhia Română (Mitropolia Basarabiei) şi una care ţine de Patriarhia Rusă (Mitropolia Moldovei).
La Parohia „Sf. Vasile de la Poiana Mărului” din Orhei (Mitropolia Basarabiei), Crăciunul a fost deja sărbătorit după calendarul reviziut.
Dar, pentru a fi împreună în bucuria şi duhul sărbătorii, multe parohii care ţin de Patriarhia Română urmează calendarul nerevizuit şi serbează Crăciunul în 7 ianuarie.
Principalele perioade în care românii din aceste provincii istorice au făcut parte din acelaşi stat român au fost domnia Sfântului Ştefan cel Mare şi domnia Regelui Ferdinand Întregitorul.
De exemplu Cetatea Albă, în regiunea Bugeac, la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, a făcut parte din Principatul Moldovei începând din 1359. A fost lărgită şi reconsolidată de Domnul Alexandru cel Bun al Moldovei în 1407 şi de Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare în 1440. În 1484, a fost cucerită de otomani.
Cetatea Albă, reconsolidată de Sf. Ştefan cel Mare. Sursa foto: RFI
Provincia Bugeac a fost turcească până în 1812, când au preluat-o ruşii împreună cu restul Basarabiei. Între 1856 şi 1878, o bună parte a ei – judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail – a redevenit românească.
În 1918 Bugeacul a trecut integral în componenţa României, dar în 1940 a fost anexat de Uniunea Sovietică, care l-a atribuit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Între 1941 şi 1944 Bugeacul a reintrat în componenţa României, dar în 1944 a fost din nou ocupat de sovietici. În 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, provincia a rămas ca parte componentă a Ucrainei.
Erau să fie în România: Românii din Transcarpatia
Locuitorii Transcarpatiei, Maramureşului istoric, descendenţi romanizaţi ai dacilor, numiţi şi volohi de ucraineni, nu au fost prinşi între graniţele României Mari. Dar şi aici istoria este complicată.
În 1918 şi 1919, populaţia majoritar românească şi cea ruteană din această regiune s-au pronunţat pentru încorporarea întregului Maramureş la România Mare. Însă puterile internaţionale reunite la Conferinţa de Pace de la Paris (1920) au acordat României doar partea sudică a Maramureşului, delimitată la nord de râul Tisa.
Volohii din Transcarpatia vorbesc o limba română arhaică şi au o societate culturală care poartă numele de „Dacia”.
Românii din Transcarpatia fac parte în principal din Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei).
Românii din Valea Timocului
Ca şi în Transcarpatia nordică, şi aici, la sud de Dunăre, în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei de azi, populaţia locală (daci, traco-iliri) romanizată a devenit populaţie românească.
Unii au migrat periodic prin transhumanţă, cu turmele, fiind, probabil, strămoşi ai comunităţilor aromâne şi macedo-române răspândite azi prin Balcani. Alţii au rămas în zonele muntoase de la sud de Dunăre după venirea slavilor, care i-au numit vlaşi.
Azi, românii din Timoc vorbesc o română arhaică, în anumite regiuni asemănătoare dialectului bănăţean, în altele similară celui oltenesc.
Unii reprezentanţi ai românilor din Serbia susţin că numărul real al acestora ar fi de ordinul sutelor de mii. Însă, conform cifrelor oficiale, numărul este de ordinul zecilor de mii.
În Valea Timocului trăiesc aproximativ 38.000 de români, din care peste 35.000 s-au declarat vlahi. Din păcate, românii din această zonă nu pot folosi limba română în şcoli şi nu au drepturi de minoritate naţională recunoscută ca atare.
Este aceeaşi situaţie ca în cazul românilor din Ucraina şi Republica Moldova. Mulţi se declară „moldoveni” la recensăminte, după decenii de politică sovietică. Dacă s-ar declara toţi români, ar forma a doua cea mai numeroasă minoritate din Ucraina.
În Valea Timocului există Protopopiatul Dacia Ripensis, care face parte din Eparhia Dacia Felix, a românilor din Serbia.
Titlurile purtate de domnitorul Mircea cel Bătrân conţineau şi Podunavia („Sudul Dunării” – slavonă), despre care se crede că era localizată în zona Timocului. Era valabil şi pentru alţi boieri români, ceea ce poate explica utilizarea titlului de Podunavia de către unii domnitori munteni din secolele următoare.
Mănăstirea Coroglaşi, Serbia, este posibil să fi fost întemeiată de Domnitorul Mircea cel Bătrân. Foto: Wikipedia
Tradiţia populară a reţinut construirea Mănăstirii Coroglaşi, azi Miloşevo, de către Mircea cel Bătrân.
Românii din Voivodina
În Provincia Autonomă Voivodina şi la Belgrad trăiesc aproximativ 27.000 de români.
În Voivodina limba română este utilizată în administraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în limba română
În această regiune, la Vîrşeţ, este sediul eparhial al Episcopiei Dacia Felix, eparhie înfiinţată de Biserica Ortodoxă Română pentru a-i păstori pe românii din regiune în limba lor maternă.
Să le urăm Crăciun fericit fraţilor noştri şi, dacă statele fac mai puţin pentru ei, să ne întrebăm ce putem face fiecare dintre noi pentru aceştia.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 938, Ultimul acces: 2026-10-14 22:00:47

Timp total: 0.03s...

[]:1